Nu razbate...bate..bate...

Ii adulmec parfumul de apa dulcie a marii si duc ochii ruginiti de tristeste spre el , ma priveste , nu sunt eu unica ce-si bate capul de clinchetul din inimi ce s-aude la ambii " tuc-tuc..tuc-tuc...tuc...tu...t.." . Imi pare bine ca a fost o parte din mine , ma vazut ca prin pana alba  ce zboara din ceturi in ceturi ..dar stiu ca va fi cu mine pina la sfarsit , si imi va da voie ca inima mea sa bata pina la urma . Imi e greu sa explic ce simt , nu pot reda , durere, iubire..lupta dintre aceste doua ...fiecare parte tinind la ea insusi ...fiecare ridicand vocea mai tare pentru a fi auzita de mine , dar...sunt prea ocupata , sau nu doresc sa aud pe nimeni. La ce bun ? As sta bine si singura , as dori-o .  Deci , ce simt ? Nu stiu , se bate..bate..asta si simt , ceia ce de fapt si mi se parea o nimica toata  face component din mine . Bate , bate..si nu mai razbate . 

Luminitele de la masina sau apropiat cu camionul din contrasens ce avea sa se izbeasca de noi , ma gindeam ca sa aflu totusi ce simt in ultimul moment , pina acum nu mi-am dat intrebarea  , dar stiu , ca timpul ce l-am vietuit alaturi de el , nu e in zadar , merita . deci...RAZBATE .