Priviri...

Mii de priviri fioroase o adulmecau neîncetinit sub stropii purpurii de vară , ca pe o musculiţă neajutorată ce se sufocă în zorile zilei , iar cînd cineva-i acorda un chip prietenesc , în gînd îi derula neatins fraza că aici este ceva pus la cale .

Şuviţele umede şi bombate cu apă  , strop cu strop se agăţau de celelalte  în clara tăcere , formînd freza triunghiulară , coborînd în jos  evidenţiîndu-i forma feţei , ovală şi culoarea palidă a acesteia .

Toţi o ţinteau cu diferite gînduri  ..care de jale , amărăciune , alţii din contra , indignare şi primejdie  .

Părul  mătăsos  vîlvoi îi acoperea ochii spălăcioşi ce revărsa lacrimi aprinse care şuvoaie îi copleşeau obrajii arătoşi de vară .  Dorea să scape de identitatea sa falsă ce o copleşea  în fiecare zi mai tare şi mai tare  . Mergea cu paşi greoi , baltă peste baltă , astfel încît stropii de apă îşi luau zborul imaculat într-o nouă privire a zilei .... însă amărîte coborîndu-se  ....fără nici o SUFLARE  .