Doare

Ascut muzică , probabil nu mai simt ritmul timpului sau pulsul inimii , prea tare m-am îndrăgostit în versurile unei poveşti , iar cînd te îndrăgosteţti trebuie să fii pregătit pentru un sfîrşit tragic .

 Visez că săruturile se-mbibă într-un amar tragic pe pielea mea albă , lăsînd arsuri roşii ..mă trezsc şi aşez uşor cuburi reci de ghiaţă , chiar deşi nu mai e nimic , chiar deşi e o imaginaţie proastă .
 Simt cum smerenia mi se ridică din adîncul stomacului cerînd să iasă , iar oasele strîmbe crapă la orice mişcare opusă lui  , iar buzele se rugumă pe sine înjurîndu-ţi naivitatea de copil ,dorinţa de a fi iubită prea adevărat , prea fără minciună ,prea lacom .
Doare nu atît pentru un sfîrşit neînceput , ci pentru cuvinte false , pentru memorii falide , acum arzînd ca nişte pene aruncate în vînt .
  Doare pentru că nimic nu încurcă , doare pentru că nimănui nu-i pasă , pentru că plăcerea e acoperită de minciună .
Doare pentru că nimic nu încurcă , dar nu se luptă .
 Doare pentru că nu mai ştii ce a fost ce va fi adevărat , doare ...poate pentru că nu am mai meritat din nou .
 Doare pentru că ştiind Legenda Durerii Personale , urmează să o mai completeze deşi...lacătul comorilor promise era  în siguranţă .
Doare pentru indiferenţă , iar aruncînd priviri în ochi , ţi se pare că vă desparte oceane , nu  paşi .
Doare pentru că " te iubesc" e ceva pustiu .
Doare...
Să ridicăm
pocalul pentru durere .
Cade...cioburi...
Probabil nu merită toastul .