Siguranţă

De parca-r fi un plesnet abuziv urmat de nişte picături de ploaie sărate pe obrazul stîng ,înroşindu-se în aceeaşi clipă . De ce s-ar mira că orice gînd de viitor se plesneşte de o casă baricadată ruptă de pe orice continent . S-ar rupe şi ea , dar merită oare ?

  Podeaua-i plesnea de la tocul rotungit ,negru ,înfrumuseţat cu nişte sunete pestriţate ,formînd un cerc mic puţin aşezat la margini .Părul de lungime mai mult ca medie sărea la orice clătinare de cap , formînd un curcubeu rumen de emoţii ,fiind gata oricînd la una din atacurile mintale aproape-aproape evacuate din interior. Nu se afla în siguranţă din anumite motive pe care şi le ascundea undeva printre liniile hiperbolice , prin recensamîntul din sine şi subpunctele ce aveau nevoie de completare , iar forma oficială a acestui tărăboi format avea să o încălzească . O prezentare deplină şi o ţinere de mînă asiduă , sinceră ,fără nici o dorinţă în plus, fără nici o declarare de dragoste ,metafore zburătoare sau cretinizarea faptelor . Pura completare a sentimentelor într-o formă lizibilă , pentru ca reproşurile sucite de gînduri să fie legale , dorinţele să se materializeze în real într-o formă crescătoare ,nu
 perturbată ca apa tulburată .
Ţinea de interiorul ei reeducat , de ridicarea valorilor mai presus de slăbiciuni , şi incorporarea rănilor pentru tămăduire . Iar simplul sunet , drept impuls de întrevedere să nu o sugrume într-o formă diabolică, precum o înlocuire a cuiva ce a fost .