Fluture 

Mă înfîşoară ca o manta invizibilă , cuceritoare de un spectru aprins de culori sufocante şi trezitoare la marea viaţă . Mă are de o fiinţă inumană mai presus ca oricine  . Mă apără ,dar în acelaşi timp mă închide de la lumina soarelui .  Strigăte , chinuri - dar în aceiaşi clipă dragoste şi pasiune . 
 Mă adulmecă toată ca o floare arzătoare de primăvară acoperită de stropi de rouă abia apărută   , iar licăritul de soare  le ia din îmbrăţişarea mea  firavă de un ghiocel de iarnă aproape ieşit la suprafată din troienele reci şi amorţite .
  Nu îmi dau seama cine e el , cine-s eu , îşi ia zborul cînd eu mă ridic ,se coboară cînd eu cad ...
 Ca un fluture apare , ca o umbră dispare ...